Limbă și cultură germană în România (1918-1933). Realități „post-imperiale“, discurs public și cîmpuri culturale.
2018-2022
Proiectul propune un model multi-, inter- și transdisciplinar al tipurilor și varietăților de interacțiune pe care ansamblul de coduri și sisteme comunicative, relații sociale, „bunuri simbolice“ (discursuri, texte, opere de artă), instituții, practici, tradiții constitutive, la un moment dat, pentru ceea ce se înțelege prin „identitatea“ culturală românească, le-a dezvoltat în arealul său de manifestare geografic și istoric, prin intersectarea ei în spațiul comun al civilizației europene, cu acel ansamblu identitar subsumabil conceptului de „limbă și cultură germană“. Pornind de la două concepte cheie ale studiilor culturale: „comunicare interculturală“ și „contact între culturi“, am conceput proiectul nu ca pe un „studiu de caz“, ilustrînd un construct teoretic, ci am considerat raporturile pe care cultura românească le-a întreținut cu cultura germană drept o „materie“ ce trebuie exploatată din plin în orizontul „faptelor istorice“ concrete. Pentru a examina multitudinea de conexiuni între elementele celor două „identități“ culturale am optat pentru un decupaj temporal corespunzînd perioadei de consolidare democratică și deschidere spre Alteritate a societății românești de după Primul Război Mondial: între 1918, cînd România se întregește cu provincii locuite de o populație majoritar românească, dar și de importante comunități minoritare germanofone, și 1933, cînd instaurarea regimului hitlerist va afecta inclusiv echilibrele dintre cîmpurile socio-culturale din România. O echipă transdisciplinară de specialiști urmează a alcătui o imagine „în mișcare“ a tuturor domeniilor în care, în noua configurație politică, socială și culturală a României „Mari“, respectiva dimensiune interculturală se va manifesta în chip activ și relevant pentru evoluțiile din epocă. Publicarea unui volum cu caracter istorico-enciclopedic va valorifica acest demers explorator complex, menit a reconstitui încă una din fațetele europene ale trecutului culturii românești.
Coordonatori ai proiectului: prof. dr. Andrei Corbea-Hoisie (director) si prof. dr. Rudolf Gräf. Participă din ZDK, pe lînga colegi de la Istorie si de la Drept de la Iasi, precum si colegi germaniști și istorici de la Universitatea Babeș-Bolyai, Ion Lihaciu, Casia Zaharia, Ana Maria Palimariu, Francisca Solomon, Alexandra Chiriac, Iulia Zup, Alina Bruckner, Mihaela Aanei, Andreea Huțanu, Madalina Tvardochlib, Iulia Petrin, Alexandra Pãtrãu, Ştefan Mihãilã (pe lista din 2016, nedefinitiva).
Integrarea istoriei universale în cultura românească prin traduceri de texte istorice din limba germană la sfârşit de secolul al XVIII-lea şi început de secolul al XIX-lea.
15.09.2020 - 31.11.2022
Preocuparea cărturarilor din provinciile româneşti pentru istoria popoarelor din alte spaţii geografice s-a manifestat încă din perioada veche a istoriografiei noastre. Însă, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, odată cu o prezenţă din ce în ce mai puternică a influenţei exercitate de spiritul Iluminismului occidental, de la alcătuirea de cronografe şi cronici interne s-a trecut la traducerea de istorii alcătuite în Europa de Vest, cu documentare şi argumente ştiinţifice, pe baze raţionaliste, eliminându-se intervenţia divină. Scrierile de istorie ajung astfel să devină spre sfârşitul secolului al XVIII-lea o lectură uzuală a cărturarilor din întreg spaţiul vorbitor de limbă română, o lectură însă care îndeplineşte funcţii extrem de diferite: satisfacerea nevoii de informare şi educare prin expuneri detaliate ale unor ţinuturi exotice sau a nevoii de informarea asupra unor evenimente de dată recentă, un rol de formare a unei conştiinţe publice privind ideea unei monarhii luminate în sens iozefinismului austriac sau chiar un rol de propagandă cu un puternic caracter ideologic si politic.
În proiectul de faţă ne propunem să trecem în revistă o serie de scrieri istorice traduse în Ţările Române din limba germană în perioada 1770-1840 şi de a evidenţia importanţa acestor scrieri pentru integrarea istoriei universale în cultura românească pe de o parte, iar pe de altă parte pentru îmbogăţirea şi diversificarea terminologiei româneşti specializate (limbaj economic, juridic, geografic, onomastică etc.). Prin acest proiect urmărim aşadar completarea peisajului cultural românesc din aceste prime decenii de efervescenţă în domeniul traducerilor laice, îmbogăţirea fondului de carte existent pentru această perioadă prin transliterarea unor texte inedite şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea conceptului de „transfer cultural” prin analiza traductologică si textologică a protografelor germane cu traducerile în limba română.
Literatura și cultura idiș în contextul multicultural bucovinean. Cristalizarea și dinamica unei identități culturale
10.10.2018 - 30.11.2020
Narațiunea care s-a conturat în ultimii ani cu privire la istoria și cultura comunităților evreiești din Bucovina dezvăluie un discurs științific dominat de un mecanism de interpretare fragmentară. Acest mecanism adesea induce în eroare ideea că alegerea lor pentru limba și cultura germană a fost rezultatul unui proces omogen de acceptare, care nu a fost niciodată perturbat de factori externi sau interni. Prin urmare, studiul culturii și literaturii în limba idiș din Bucovina, plasând-o într-un context mai larg în care și numeroasele momente divergente și convergente aduc argumente, poate fi o nouă abordare. Această abordare poate oferi o bază pentru reconstrucția și interpretarea critică a fenomenului cultural al Bucovinei, corectând și, în același timp, completând starea actuală a cercetărilor în acest domeniu. Proiectul se va ocupa de investigarea acestei constelații istorice și culturale, având în vedere două perioade mari și evidențiind punctele cheie care au marcat orientările acestor comunități evreiești din Bucovina și evoluția lor: perioada habsburgică (1774-1918) și perioada cuprinsă între 1918 și 1945. Se va acorda o atenție deosebită analizei cadrului istoric și specificității fiecărei perioade, în timpul cărora orientările culturale s-au conturat în cadrul comunităților evreiești din Bucovina, insistând asupra fenomenului cristalizării presei și literaturii în limba idiș și a spectrului cultural idișt (asociații, personalități din viața politică, religioasă și culturală, artiști populari), în promovarea și diseminarea limbii și culturii idiș, în competiție cu cultura germană, ebraică, română și altele din Bucovina. Proiectul se va concentra pe studiul perioadei cuprinse între anii 1918 și 1945, deoarece reprezintă o perioadă caracterizată de o efervescență culturală autentică în limba idiș.
Proiect Ediţia Friedrich Schiller în limba română
2014 - prezent
Ediţia Friedrich Schiller în limba română îşi are originile într-un proiect iniţiat de catedra de Germanistică în anii 1980 şi întrerupt după 1990. Începând cu anul 2014 el a fost reluat într- un nou cadru, cel al ZDK, şi într-o formulă ce include atât membri ai echipei iniţiale, cât şi tineri germanişti. Proiectul îşi propune editarea în şapte volume, pentru prima dată în România, a unei selecţii a operelor lui Friedrich Schiller, bazându-se pe o riguroasă evaluare a traducerilor deja existente, precum şi pe realizarea de noi traduceri, atât cu scopul de a aduce la lumină texte schilleriene nepublicate până acum la noi, cât şi cu acela de a actualiza texte ale căror variante în limba română ridică mari probleme de receptare pentru publicul cititor al secolului XXI. Un alt obiectiv constă în identificarea, evaluarea şi publicarea, acolo unde este cazul, de traduceri inedite ale textelor dramatice schilleriene aflate în arhivele teatrelor din România. Una din priorităţile proiectului este, de asemenea, asigurarea unui comentariu critic de specialitate (în prefaţă, postfaţă sau note), care să facă din această ediţie un instrument lucru în domeniul filologiei.
Echipa proiectului se bucură de sprijin din partea Schiller Nationalmuseum/ Deutsches Literaturarchiv Marbach şi Klassik Stiftung Weimar (Goethe- und Schiller-Archiv). Structura ediţiei Friedrich Schiller. Opere alese este următoarea: Teatru (volumele I, II şi III - coordonatori: Mariana Bărbulescu, Cristina Spinei, Hans Neumann), Lirică (volumul IV - coordonatori: Grigore Marcu, Dragoş Carasevici), Scrieri estetice (volumul V - coordonator: Andrei Corbea-Hoişie), Scrieri istorice (volumul VI - coordonator: Octavian Nicolae), Corespondenţă (volumul VII - coordonator: Ana-Maria Pălimariu). Îngrijirea ediției: Andrei Corbea-Hoișie.
Grupul de cercetare a istoriei presei de limbă germană / Dicţionar al presei de limbă germană din Bucovina istorică (1848-1940)
2009-prezent
http://germanistik.uaic.ro/index.php/ro/proiecte-na-ionale/
Dicţionarul presei de limbă germană din Bucovina istorică (1848-1940) îşi propune să evalueze şi să reunească o multitudine de surse bibliografice (primare şi secundare) şi arhivistice cu privire la peisajul jurnalistic de limbă germană din Bucovina anilor 1848-1940.
Scopul acestei întreprinderi lexicografice este acela de a contribui la reconstrucţia şi interpretarea critică a fenomenului cultural bucovinean, aşa cum acesta se reflectă în presa vremii, corectând şi completând în aceeaşi măsură stadiul actual al cercetărilor în acest domeniu. Lectura fondului de periodice are în vedere o înţelegere şi o punere în perspectivă a istoriei presei bucovinene de limbă germană, filtrată prin prisma factorilor naţionali, sociali, religioşi, culturali, economici şi politici din Bucovina istorică.
Obiectivele principale ale acestui proiect de cercetare sunt: evaluarea fondurilor de periodice de limbă germană existente în bibliotecile și arhivele din Austria, România, Ucraina și Germania; identificarea pe cât posibil precisă a redactorilor, proprietarilor și principalilor colaboratori ai fiecărei publicații în parte și situarea pe cât posibil exactă a fiecărei publicații; în cazurile în care pot fi recuperate date de arhive, se va face referire și la tipar, tiraje, difuzare, abonamente, condiția economică a publicațiilor; analiza lexicografică și redactarea articolelor pentru dicționar; diseminarea rezultatelor cercetării prin participări la manifestări științifice și de popularizare, dar și prin intermediul publicațiilor științifice.
Proiectul Learning communities (Comunități de învățare) - Contract de colaborare cu The Jewish Galicia&Bukovina Project și cu Universitatea din Haifa
septembrie 2016-decembrie 2017
Începând din luna septembrie 2016, Centrul de excelență ZDK în colaborare cu The Jewish Galicia&Bukovina Organization și cu Universitatea din Haifa derulează un program academic cu caracter interdisciplinar care își propune să conecteze cercetători specializați cu precădere în domeniul studierii istoriei și culturii evreilor din Galiția și din Bucovina. În cadrul Centrului de cercetare ZDK de la Iași sunt organizate întâlniri (seminarii, workshop- uri, comunicări științifice individuale) în cadrul cărora cercetători care activează în acest domeniu la universități și centre de cercetare din țară (București, Cluj, Iași, Rădăuți, Suceava, Timișoara), vor fi invitați în cadrul Centrului ZDK, prezentând și punând în discuție anumite aspecte care țin de istoria evreilor din Galiția și din Bucovina.
Temele în jurul cărora se constituie aceste manifestări științifice sunt următoarele:
Seria de prelegeri Learning Communities:
Website: http://galiciabukovinaproject.com/
Discursuri naţionale în presa bucovineană şi în periodicele româneşti din perioada interbelică. Tipologie, similitudini şi determinări ale diferenţei
ian. 2014 - dec. 2015
Centru şi periferie în literaturi succesoare unui imperiu. Austria şi România după 1918
1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2015
Impulsul Iluminismului în unele traduceri românești din secolul al XVIII-lea
2012-2014
Finanțare: 1.480.026 Lei
Începuturile modernizării culturii române şi racordarea ei la Occident prin traduceri
2011-2014
Finanțare: 1.300.000 Lei
Evolution of the Legal Terminology in German and Romanian in Bukovina (1775-1914)
2013-2015
Dr. Iulia Elena Zup
Displacement, Deportation and Survival of the Jews from Bucovina. Literary Models of Identity and Memory Construction / Heimatverlust, Deportation und Überleben. Literarische Erinnerungs- und Identitätskonstruktionen „österreichisch-bukowinischer“ Juden
2013-2015
Dr. Francisca Solomon
